Tags: alcool   gazeta sateanului  

    În perioada mai–octombrie 2013, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, sprijinită de Lundbeck România a desfășurat Studiul privind impactul economic al consumului dăunător de alcool. Scopul proiectului a fost acela de sprijini Ministerul Sănătății în vederea inițierii unui program care să crească gradul de conștientizare a posibilelor boli cauzate de consumul de alcool și tratamentul asociat.

   Conform datelor disponibile în prezent, sistemul informațional al OMS, raportează în anul 2009 un consum înregistrat de 10.4 l alcool pur/locuitor/an. În această situație România se situează deasupra consumului mediu al UE. Vezi rezultat studiu AICI

   Mai jos publicăm un articol din revista „Gazeta Săteanului”, așa cum a apărut în anul 1900, care ne prezintă cam aceeași situație, aceasta fiind o dovadă că suntem un popor cam „beutor”, spus în glumă, bineînțeles.

„În nici o țeară din lume nu se poate îmbăta cine-va așa în largul său ca în iubita noastră patrie, de a-ceea în nici o țeară beția nu e un viciu așa de respândit. Contra acestei opiniuni pesimiste a d-lui Xenopol, președintele ligii noastre anti-alcoolice, se ridică energic cifrele. Pentru ca, în adevăr, beția să fie mai respândită la noi ca în ori ce altă țeară se cere ca la noi să se bea mai multe spirtoase ca în alte părți, ori cifrele ne arată că nu este așa. Ministerul de finanțe ne poate spune precis cât alcool și câtă bere se pune anual în consumație, Ministerul Domeniilor ne poate da date întru ceea ce privesce vinul, țuica, tescovina și drojdia produse. Care este, după aceste date, consumația anuală? - Consumația anuală este supusă la mari fluctuații, producția vinului și a țuicei variind mult din an în an. De aceea, ca să ne apropiem mai mult de adevăr, am făcut media consumației pe ultimii 4 ani (1896-1900). Ast-fel resultatul va fi aproape de adevăr, cu atât mai mult, cu cât în cei 4 ani considerați au fost 2 ani buni pentru vin și 2 rei, iar pentru țuică unul extra-ordinar și doi bunișori. În tabloul de mai jos se vede resultatul cercetărilor noastre.

   Așa dar diferitele băuturi alcoolice ce se consumă la noi, pe an, represintă, în alcool absolut peste 54 de milioane de litri, sau de cap (mai exact ar fi de stomac) câte 9 litri și 2 decilitri. Ca să dăm seamă de ce însemnătate are cantitatea de alcool băută - în teorie - de fiecare român, trebuie s´o comparăm cu cantitatea băută de alte nații.
Graficul următor ne arată consumația pe an și pe cap în diferite state.

  Ce vedem noi aici? Vedem că locul întâiu, locul de onoare întru ceea ce privesce consumația alcoolului se cuvine Francesilor, cu o consumație anuală de 14 litri de alcool absolut. Latina ginte este regină..., bine a dis poetul, numai că în frunte ea nu poartă o stea ci „trei stele„.... La coada statelor europene vine Norvegia cu o consumație de numai 3 litri de cap. România, iubita noastră patrie, ocupă un loc destul de des-onorabil. Grație setei fiilor ei, ea vine a 5-a din cele 11 state aci representate. 
Onoare alcoolicilor Români!”

   Conform OMS efectele consumului de alcool în România sunt relevante în special de unele studii internaționale.
 
   Astfel se estimează că în România mor anual 15.175 persoane din cauza consumului de alcool (peste 3516 femei și respectiv 11659 bărbaţi). De asemenea, România are cea mai înaltă rată standardizată de mortalitate atribuibilă alcoolului din UE la femei și se află pe locul 4 la bărbaţi, după Estonia, Letonia și Lituania, pierzând prin decese atribuibile alcoolului 14.4% din anii potenţiali de viaţă la femei și respectiv 25.4% la bărbaţi).
La nivelul anului 2002, adulţii (20 – 64 ani) aveau o speranţă de viaţă mai redusă decât media statelor dezvoltate ale UE (cele 15 state membre până în anul 2004) cu 4.9 ani pentru bărbaţi și respectiv cu 2.3 ani pentru femei, iar consumul de alcool era responsabil de 18% și respectiv de 4% din această diferenţă.
Dintre cauzele de mortalitate atribuibile alcoolului, cele mai importante sunt cauzele externe, ciroza hepatică și bolile cardiovasculare, atât la bărbaţi, cât și la femei4. 
Nivelul morbidităţii atribuibile consumului de alcool rămâne în mare parte necunoscut, și la fel rămâne și consumul de servicii de sănătate, sistemul informaţional actual nefiind adaptat în acest sens.
Documente din Biblioteca București